Lună: iulie 2019

Câmpia făgăduită, vise

Leave a Comment / Câmpia în genunchi, Poezie / By

câtă uimire este în aburul ce se ridică din câmpie
în dimineţile cu rouă eu cel venit din munte în bejenie
în genunchi bolborosind rugăciuni de taină

şi ploi şi fum prin vene se înalţă ca un glob de lumină
lanuri întregi de maci urcă în morile din vis
în morile cu lanţ, în morile de vânt se macină iluzii
– visul unu: am semănat în neştire hectare întregi de maci să ne înflorim

câtă lumină se tot îngroapă la rădăcina firului de grâu
şi cum urcă ea în spic până se face pâine
bobul de aur … (Citește mai departe)

Cum zbura pe stradă un rinocer

Leave a Comment / Poezie, Recviem pentru o roată bolnavă mintal / By

înainte de roată a fost câine
a trăit s-a gudurat a lătrat
și a mușcat ca un adevărat patruped
a mers cu coada în vânt
fudul cum nu a mai fost nimeni
până într-o zi
când a vrut să muște
o roată de la o super mașină

pe deasupra străzii zbura
nu știu de unde un rinocer
avea o eșarfă albă și pantofi sport
iar vântul se lovea monoton
de bătrânele porți

s-a trezit dis-de-dimineață
tristă și mahmură
roată la o roabă plină
de zgură
puțin cam descentrată
murdară de moloz
și nu știu de ce
avea … (Citește mai departe)

Au înflorit în mine duzii…

Leave a Comment / Câmpia în genunchi, Poezie / By

au înflorit în mine duzii atât de înalt încât
cucii din ei ating cu ciocul ochii lunii

la marginea satului ţăranii îşi cară în spate câmpia
şi o urcă în mori uriaşe ca nişte cetăţi
vopsite în roşu la margine de zare
în fiecare pâine este zidită umbra unui bun
şi lacrima mamei frământată cu sare şi cu sânge

– când se naşte în câmpie un sat pământul se albeşte de trudă

nu-i aşa că ţăranii noştri seamănă în câmpie cu nişte pruni
cu crengile obosite de rod
picură din ei alcooluri tari par nişte stânci
cum … (Citește mai departe)

Câmpia din inima mea

Leave a Comment / Câmpia în genunchi, Poezie / By

cum mureau gutuile la fereastra mea
din adânc îmi ţâşnea un ţipăt mut ca o fiară
şi mă frângeam şi mă pierdeam şi mă uitam /într-o lume nebună
căci timpul te roteşte cu rost şi slavă, câmpia mea
venită din ţara luminii, din ţara lui soare răsare
şi te împrumuţi la nesfârşit stării de floare
iar dorul tău nu doare doar te moare /câmpie din inima mea

împleteam broboanele de lumină în fulgerări divine
pe sub duzii pitici pe sub prunii arşi în apus de soare
aruncam cu îngeri după cuci să plouă în livadă
ţigancă rudă … (Citește mai departe)

Controversă

Leave a Comment / Poezie, Recviem pentru o roată bolnavă mintal / By

cum îți spuneam
mai tot timpul îngerii mi-au râs în nas
au făcut bășcălie de mine neîncetat
s-au urinat din înaltul lor
peste ochii ce abia îi luminasem puțin
mai bine deschide-mi fereastra albă la cer
să-mi închipui că zbor
sau că plec acasă definitiv

altfel îmi petreceam mai tot timpul
recitând poemul lui Dinescu
„Mic descântec pentru femeia mâncată de ploaie”
sau poezii de-ale lui Bukowski
bolovănoase frivole și amare
până reușeam să uit
că îmi este sete că-mi e foame
și că mai exist și așa
neîndemânatic,
exilat urmă de întuneric într-o fântână
sau o … (Citește mai departe)

Paranoid

Leave a Comment / Poezie, Recviem pentru o roată bolnavă mintal / By

prinde-mă de mână îţi zic
şi privirea îți cade pe mine pervers
cum stau agățat de perfuzii
pe peretele din faţă se învârt tot felul de lumini
iar carnea îmi dă în clocot a dorinţă
mă uit cum mi se zidesc lumânări în cuvinte
și o cetate cu ziduri de lut
şi cum se trag clopotele pentru mine în cer
îmi cresc sub unghii livezi
sunt fiul câmpiei cum deja ştii
pe umerii mei obosiți
zac cuci ucişi și dropii și mistreți de argint
pe piept doar mirişti albe de brumă
pe tălpi port drumuri strivite în … (Citește mai departe)

Scroll to Top