Să facem viața un PIC mai frumoasă!
de un timp poetul locuieşte în turla bisericii din sat
se mai spunea că pe acolo trece curcubeul
iar Dumnezeu intra în fiecare dimineaţă
să-l mângâie pe creştet pe frunte
până în străfundul cerului din ochi şi din suflet
în sat lumea vorbea
că în turla bisericii stă un nebun
care-şi rupe mereu câte o fărâmă din suflet
să hrănească păsări şi îngeri
şi că … (Citește mai departe)
Desenul este un colaj unde am folosit Țăranca lui Van Gogh – Pics
Ţâşneşte câmpia din mine cu trudă
printre degete spre zariştea nebună
credeam că plouă în noi cu firimituri de pâine
că în ochi ne răsare grâul fierbinte
câinii îşi muşcau coada bezmetici
pe mirişti şi pişca luna de pulpe
ştiu bine că se va ridica din ţărână
copilul minune ascuns într-un spic.… (Citește mai departe)
e atâta căldură furioasă lichidă peste tot
soarele se prelinge pe lângă bolta subţire
în orașele lumii umbrele orbilor se lipesc de asfaltul topit
ies aburi în zare ca nişte duhuri rele
oraşul a înnebunit curge ca o lavă fierbinte în câmpie
peste brazde, peste ştiuleţii arzând şi macii împietriţi
ţăranii jertfesc soarta în lanul ars de porumb
iese paparuda în miez de taină să … (Citește mai departe)
străzile s-au umplut de ploaie
de fețele noastre fără chip
de frunze de cenușiu de toamnă
cerul s-a acoperit de asistentele
din spitalul municipal
care zboară zboară pe biciclete cântând
lăsați-ne să fim lăsați-ne să fim
pe melodia let it be a lui beatles
nici nu ştiai
că mașinăria complicată a ochiului
e menită să ne orbească în final
și e la fel de monstruoasă… (Citește mai departe)
Dumnezeu m-a născut
într-o dimineață de duminică
era o zi caldă
de toamnă abia începută
s-a aplecat la urechea mea
și mi-a șoptit să te caut
și să te iubesc cu grijă
pe nerăsuflate
cum nimeni nu a mai avut parte
pe tine femeia cu o mie de brațe
îți spun că îmi pare rău
și sângele dă să țâșnească din carne
mi se umflă … (Citește mai departe)
(atâta zarvă în cer pentru o frunză uscată)
în singurătatea mea stă ascunsă
singurătatea ta care la rândul ei
ascunde o altă singurătate
și tot așa până ajungem la Dumnezeu
și bucata lui de lut înmuiată în apă
dar și la credința lui că nu-i bine
să fiu singur și flămând de spații
drept pentru care
într-un moment de rătăcire
te-a creat pe tine
dintr-o … (Citește mai departe)
tu mă întrebi dacă știu
unde ne sunt anii care tocmai s-au dus
sau ce am mai aflat despre singurătatea
puiului de cuc
iar eu ți-am răspuns
că timpul ni s-a scurs în ceasul de apă
ca într-un cimitir și tu îmi spui că nu mă crezi,
chiar ți se pare imposibil, sigur te mint
apoi te uiți cum submarinul meu ruginit
își flutură cam … (Citește mai departe)
când mâinile îmi devin
grele ca plumbul
adevărate ancore de fier
iar unghiile se înfig în viață
cu speranță
cu frică
și apoi se smulg
din umeri cu groază și urlet
cineva mi-a zis
că sunt dependent de femeie
de femeia hărăzită
de ursitoare zglobii
și care se furișează pe sub piele
ca un șarpe biblic
păcat că abia acum
te-am întâlnit când deja
mâinile … (Citește mai departe)
pe mine Dumnezeu m-a născut
dintr-o aripă de cuc şi o coastă de zeu
la marginea drumului
orb desculţ
unde câini hămesiţi alergau
umbre de pruni
sau corăbii de fum
sub un umăr de vânt
delirul frumuseţii paradisul bolnav
paradisul pierdut
şi eu bolborosind ruga dintâi
iartă-mă zic
tălpile mi se fac tot una cu drumul
cu praful cu urma
cu pântecul mumei
încovoiat sub … (Citește mai departe)
vine o vreme când poeții
devin umbre
devin amintiri
umplute cu stihuri
cu rime zglobii
parcă sunt niște
acordeoane imense
cu stil și buric
și caii lor demult au orbit
multiplicatori de vise ciudate acolo și ei
eu cred că multora dintre poezii
le lipsește bărbăția
și din cauza asta versurile băltesc
până devin
apă de ploaie
ca și cum poeziile
mustind de talent
s-ar … (Citește mai departe)
Comentarii recente