La icoana sânilor tăi ard lumânări
îți amintești, sunt poate mii de ani cum culegeam întunericul în rai din frunzele de măr albastru fărâmă cu fărâmă să zidim lumina din turn înainte de marea izgonire ca apoi să lăsam lumina să curgă într-o noapte târzie sufletele noastre sau cum îți despicai pieptul din prima și scoteai dintre coaste o sticlă cu vin apoi te lipeai de cruce senin sau cum creștea în tine rodul divin și dorința cărnii și șoapte târzii? doar varul mai strălucește la noi în viitoarea acasă ochii ni-s arși cu țurțuri de gheață mușcam nervos cu gura din pereți din care în fiecare noapte musteau fantome cu pantaloni verzi umbra bătătorită de…
Povestea din ţinutul bătrân
ţin în pumnul strâns întunericul cu grijă să nu se prelingă până în rana din umăr – urme de cioturi de aripi şi multă furtună – din prea multă lumină fărâma asta se face întuneric ademenită în partea mea de lună capcană şi temniţă nebună m-am trezit speriat păstrător de întuneric hăituit şi pierdut în satul bântuit din câmpia bătrână unde caii se învârt în cercuri desenate de mână din fântânile săpate ţâşnesc hălci de lumină fluturi firavi în ninsori obosite femei uitate de lume cuci rătăciţi din cimitirele păgâne când mă încumet să te chem mi se frâng deodată uimirile ce murmur mă înlănţuie cu lut un înger căzut…
Poezie angelică
– alt experiment la fel de nereușit – de fiecare dată când deschideai fereastra trecea prin sufragerie nepăsător tramvaiul doișpe zdrăngănind din tablele ruginite cu geamurile sparte murdare boțite (în tinerețe tramvaiul a fost tanc mândru cu șenile și creste) și de fiecare dată lustra începea să tremure lustra aia cumpărată de ai tăi din magazinul sătesc cumpărată la pachet cu o lampă cu fitil cu oglindă și toartă când închizi fereastra se face liniște la loc și avem impresia că am murit fără veste mai toată ziua stăm în bucătărie bem cafea și fumăm țigări proaste sorry am uitat că nu mai fumez nu sunt eu cel care trage…
Întunericul din Pic
aș putea să-mi imaginez o fortăreață înconjurată de un șanț plin de flegme și unde multe nunți se vor întâmpla fiecare cu întunericul lor nuntașii se vor ascunde în mine și le voi simți durerea și focul din carne din oase din sânge într-un târziu vor flutura și se vor preface în îngeri îmi închipuiam că va veni timpul când voi putea schimba în profit întunericul pe lumină și că voi străluci de unul singur în isteria ce mă va cuprinde și unde îmi voi tăia venele apoi cu sângele gâlgâind din braț voi râde în hohote voi plânge câtă suferință poate duce Pic cu el se minunau vecinii știu…
Să facem viața un Pic mai frumoasă!
