iulie 2020

Monthly Archives

  • Marginile fragile ale întunericului din noi

    0 Comments

    de-a lungul marginii fragile
    ca o linie subțire
    care desparte întunericul de lumină
    unde nefilimii, acei uriași însetați
    de sânge și de ură
    zămisliți din femeile lui Noe
    și îngeri căzuți
    stau scut neobosiți
    părții mele de lună
    ce zici, te încumeți
    să treci din lumină în beznă
    cu sânii înfășurați cu vânt
    biciuiți de părul tău blond
    ca de un bici
    unde suflete violente… (Citește mai departe)

  • Vântul de seară în alb şi gri

    0 Comments

    cum mă poartă vântul
    din lacrimă în lacrimă
    din femeie la altă femeie febril
    mă întemeiez cu răbdare din vis
    în alt vis
    înplinitorul dorinţelor ce abia ai gândit
    magic tulburător proscris

    Paul Valery suspina la capătul fiecărui gând
    la sfârşitul fiecărui vers pe care ţi l-am scris
    apoi intră călare în nemurire
    mic de statură cu avântul în salturi
    pe câmpia uscată de la … (Citește mai departe)

  • Poveste din ţinutul bătrân

    2 Comments

    ţin în pumnul strâns cu grijă
    tot întunericul lumii
    ca nu cumva să se prelingă
    să nu ajungă în rana din suflet
    urme de cioturi de aripi am pe umeri
    şi multă multă furtună

    din prea multă durere dragostea noastră
    se face întuneric
    și tot încerc să te ademenesc
    în partea mea de lună
    tărâmul unde sunt și zeu și rob
    capcană şi temniţă
    sunt … (Citește mai departe)

  • Muşcată roşie sub un soare albastru

    2 Comments

    prinde-mi pe umeri un corn şi suflă
    zic îngerului meu
    adormit în oala de fier cu mânere de plută
    și a suflat și s-a făcut moarte

    un dor mi se tot umflă pe sub coaste
    pe sub subsuori trec armate inceste
    de greieri beţi cu arcuşuri din oase de peşte
    atunci pășesc timid în afara trupului meu
    în afara poveștii noastre
    unde în fiecare seară… (Citește mai departe)

  • Anatomie provincială

    0 Comments

    „Am să-ți spun bună seara, deși va fi zi”
    Ca un fum de ţigară, sufletul – Adrian Păunescu

    ceva ca o mașinărie infernală
    ticăie în oasele mele
    nepăsător merg mai departe
    în suflet știu sigur
    am un pendul
    el mă ajută să țin ritmul
    atâtea poeme pe cuvânt
    atâtea iubiri și atâtea lacrimi la zi

    un organ important este poetul
    organ social
    se spune că … (Citește mai departe)

  • Asistenta cu sâni de cauciuc

    0 Comments

    în fiecare dimineață
    stau cu privirea lipită de geamul murdar
    spre răsărit în salonul unu etajul trei
    în spitalul de boli cu silabe de sânge
    prelingându-se pe holurile reci

    în apele verde murdar ale mării
    tu pluteşti bezmetic și te lovești de valuri
    parcă ești o corabie eșuată
    nălucirea mea floarea înecaților
    rămășița nopții peste zi
    – în fiecare noapte, înainte să adorm
    îți spun … (Citește mai departe)

  • Circul

    0 Comments

    Motto:

    „Stam singur lângă mort… și era frig…
    Şi-i atîrnau aripile de plumb”
              George Bacovia

     

    cred că nu am curajul
    nici măcar să clipesc
    de frică
    să nu mi se închidă pleoapele
    peste nimicul rămas
    cu zilele pline de nopți
    în timp ce descântam ploile de furtună
    nopți încărunțite brusc de spaime
    și ură
    nopțile lupului din om
    uite ce fiară e luna în … (Citește mai departe)

  • Împăratul ceții

    0 Comments

    e atât de minunat să desenăm cu creta
    pe zidurile spitalului chipuri de îngeri
    și pereții să se destrame ca un fum
    ori să cadă brusc
    rostogolindu-se în mare
    apoi toți bolnavii
    să ne încolonăm pe faleză
    și cu asistenta șefă în frunte
    să ne pierdem printre femei frumoase
    în costume de baie

    în fiecare noapte ne întorceam toți
    în locul unde a fost cândva … (Citește mai departe)

  • Ninsori în luna august

    0 Comments

    uite cum viscolește în noi parșiv
    și cum ne troienesc amintirile peste timp
    îngerii zăpezii

    încremeniţi în starea de dud
    frunza lui apoi borangicul
    înfipt în tâmplă cât e de frig
    tu te înalți în mine pe furiș
    apoi ne împletim unul altuia aripi
    deși
    toate iubitele mele s-au adunat sub pruni
    unde repetă de zor scrâșnind moartea
    apoi învierea
    pentru marele spectacol
    care va … (Citește mai departe)

  • Ding-dang

    0 Comments

    doar să-mi fi spus
    și te-aș fi urmat oriunde aproape umil
    bolborosind poeme fără noimă în barbă
    aș fi evadat din casa de bolnavi
    unde am fost răstignit într-o toamnă beteagă
    și unde mi-au șters de pe umăr
    însemnele de zeu

    unde se aude trist în fiecare clipă
    ding-dang pe holurile reci și unde fluturii șchiopi
    săvârșesc dansul împerecherii
    urmat de căderea aceea îmbrățișată
    apoi … (Citește mai departe)