Studiu de caz cu o libelulă și o ambulanță

undeva pe autostradă
eu cu noaptea
în piept
și trasă peste mine
ca o cămașă înflorată
și cu luna grea
și grasă
abia ținându-se de cer
undeva în dreapta
chiar deasupra ta

goneam furtunos
cu mașina în beznă
tot a mirare
înnebunit de stele
și faruri
îmi doream
să prind luna
de picioare
s-o scutur zdravăn
și să-i cadă
de la subsuoară
puii rotunzi
de lună plină
așa, într-o doară

și eu lovindu-mă
de zidul de întuneric
de zidul de lumină
care alerga și el la fel
dar înspre mine
o lovitură puternică
roz ploaie de stele
o libelulă mov
pe pleoapele mele
apoi ambulanța
care mă urca stingher
la cer în întuneric
apoi abisul
care îmi căra trupul
de colo-colo

luna m-a vrut
la ea
ca pe un trofeu
pitit după aceea
duios la pieptul ei
în sutien