

Mi-e dor de noi
îmi amintesc cum îţi decojeam sufletul
foaie cu foaie
îţi tot dădeam la o parte
iubirile trădate frustrările furiile
până te-am găsit
undeva într-un colţ speriată
nu ştiu de ce
m-ai luat de mână
să mergem mi-ai zis
iar eu nu ştiam unde
şi deodată cumva am murit
moartea aceea
care nu ni se întâmplă niciodată
şi unde cuvintele nu se rostesc
se înfig adânc … (Citește mai departe)
Comentarii recente