Să facem viața un PIC mai frumoasă!
Recviem pentru o roată bolnavă mintal, de Petre Ioan Crețu, Editura Neuma, Apahida, 2020
Articol apărut in revista Viata romaneasca nr. 8 /2020
de Eugenia ȚARĂLUNGĂ
Ce ne-am face fără r? Aceasta ar fi una dintre posibile întrebări ale unui autor care adoră, se pare, să-și autodinamiteze creațiile, așa cum Fernando Passoa își autodinamita eponimele. Așa se face că acest volum are un motto din … (Citește mai departe)
Evelyne Maria Croitoru
Poeţii posedă secretul stării de poezie. Afirmaţia aparţine poetului simbolist Ion Vinea şi este confirmată, cred eu, de cel mai recent volum al lui Petre Ioan Creţu, Recviem pentru o roată bolnavă mintal, apărut de curând la Editura NEUMA. Lansarea cărţii a avut loc la sediul Uniunii Scriitorilor din România şi a fost moderată de Horia Gârbea, cel care l-a şi botezat … (Citește mai departe)
Petre Ioan Crețu, cunoscut în lumea virtuală și nu numai ca PIC, scrie o poezie aspră, violentă, în care se implică total, în care își recunoaște nebunia și ura.
Într-o epocă de alexandrinism, PIC este un vehement, neconcesiv, anticalofil luptător de unul singur. Este un Rambo, împovărat de arme și cartușiere – îi va rade pe toți cei care cred că un ins izolat e … (Citește mai departe)
Îi mulțumesc foarte mult domnului Horia Gârbea, președintele Filialei București – Poezie, a Uniunii Scriitorilor Români, pentru frumoasa și elogioasa prezentare, dar și pentru invitația publică de a mă înscrie în această filială.
Șerban Codrin
Poetul cu multiple roluri, Horia Gârbea, printre care traducător strălucit şi comentator competent al unor piese de teatru de William Shakespeare în excepţionala ediţie patronată de marele anglist George Volceanov, şi-a luat în serios o ambiţie: să impună lumii literare un nume de calitate, până mai ieri necunoscut. L-a individualizat „eremitul din Slobozia”. Petre Ioan Creţu a debutat cu poezie în anii ’70 … (Citește mai departe)
„Cum facem uneori schimb de purtători ai poeziei, eu i-am prezentat diriguitorului revistei „Helis” câțiva autori, după părerea mea, demni de luat în seamă, altfel s-ar scufunda printre cutele anonimatului înainte să le aflăm puterile creative; la rândul său m-a tras de mânecă, dacă i s-a ivit prilejul, ceea ce s-a întâmplat o dată în plus în numărul din ianuarie 2014 al revistei, unde a … (Citește mai departe)
Îi mulţumesc foarte mult doamnei Nicoleta Milea, poetă și comentatoare a literaturii contemporane, pentru cronica volumului meu de poezie Ucigașii de vise – „O rafinată sinteză a consistenței lirice”, apărută în numărul din luna iulie 2019 al revistei literare Caligraf.
Pentru cei care vor să citească revista, o puteți downloada de aici!… (Citește mai departe)
Natura adună la un loc toate splendorile pământului, tulburând spiritele cu iluzii. Să învăţăm de la flăcările cerului ce este apusul, de la mare cum se pierd valurile, de la Bărăgan cum trimite pârjol spre candoarea sufletului, și, de la Petre Ioan Crețu, cum să iubim câmpia. Poetul s-a confundat pe el însuși cu acest spațiu, împovărându-se cu formele, culorile și trăirile lui și ale … (Citește mai departe)
Articol apărut în revista literară „Bucureștiul literar și artistic”, nr. 54, martie 2016, pagina 5.
Petre Ioan Crețu (n.1954) a publicat, între 1976 și 1983, poeme în revistele Contemporanul, România literarã, Vatra și SLAST. În 1983 a înființat și condus la Cãlãrași cenaclul Danubius pe care l-a pãrãsit 3 ani mai târziu când a renunțat, totodatã, sã mai scrie. Dar, în 1992 … (Citește mai departe)
În peisajul eclectic al postmodernității lirice, Petre Ioan Crețu practică o poezie autoreflexivă și dominată de un imagism bogat. Raliat optzeciștilor prin asimilarea unei poetici disponibile spre nou, spre experiment, ludic și ironie, poetul își asumă singurătatea și singularitatea în cadrul generației, fiindcă publică mai puțin, în raport cu ceilalți, fără a se îndepărta totuși de gravitatea și însemnătatea actului poetic. După etapa unui … (Citește mai departe)
Comentarii recente