Category Archives: Poezie

  • Rutină

    0 Comments

    Și această poezie e recitată, cu același talent, de scriitorul Lucian Dumbravă.

    Mulțam fain, prietene.


    să te lovești bezmetic ca fluturii de lună
    fără niciun scop prinși în efectul de pendulă
    ca insectele din capcana luminii de bec
    viața noastră avea un singur anotimp
    și o singură noapte și nimeni nu știa de ce
    apoi ne-am plictisit să mai întrebăm
    așa că ne turnam vin … (Citește mai departe)

  • Caniculă

    0 Comments

    orașul meu colorat în verde
    și galben galben palid
    pătat cu roșul soarelui
    apoi buletinul de știri vremea
    toate trecute prin ochiul meu căprui
    în ecranele de sticlă și leduri
    breaking news

    ne plimbam pe stradă amândoi
    doar ce ne-am cunoscut
    în față mergeai tu cu fusta cloș și înflorată
    apoi eu abia de mă mai târam pe-o parte
    și strada se înclina nefiresc
    casele … (Citește mai departe)

  • Zburătorul rătăcit

    0 Comments

    la mine a venit un înger
    cu aripile înnodate la spate
    să mă întrebe aşa
    cum o mai duc eu în general
    apoi cu fericirea în particular
    cum a venit aşa a şi plecat
    cu aripile înnodate la spate

    la mine ai venit tu
    cu mânecile suflecate
    până la coate
    te-ai apucat gospodăreşte
    să-mi mângâi fruntea
    să mă săruţi pe suflet
    până când m-am subţiat… (Citește mai departe)

  • Sâmbătă. Vidra şi Lupul

    0 Comments

    “Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi toţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna!”

    din neguri cumplite vin neamurile
    calcă până la sânge dincolo de vintre
    cetatea cea mare cetatea sfântă
    se aud trosnind oasele străzilor
    sub bocancii grei de fier
    şi focul ne cuprinde şi ochiul s-a stins
    în tâmplă bate cornul fiarei
    şi peste toate plouă cu … (Citește mai departe)

  • Joi. Grifonul

    0 Comments

    suntem cumva blestemaţi
    trecutul s-a dezlănţuit crâncen ca o fiară peste noi
    până la ultima firimitură de viaţă
    până la ultima îndreptare semeaţă
    pentru fiecare greşeală ni se fărâmă câte şapte oscioare
    nici nu-mi puteam închipui cât de multe oase
    sunt zidite în noi ca într-o cetate

    bucăţi de câmpie în tranzit purtate pe aripi de vânt
    Vântul din Sud cu corpul de leu şi … (Citește mai departe)

  • Miercuri. Liliacul angelic

    0 Comments

    mă rezemam cu ochii de tăria cerului
    ochii bestiei sângerau în întuneric era îmbrăcată în aur
    bolboroseam în pumni vorbe neînţelese
    şi lumea se destrăma în fire de laur
    cu capetele căzute în praf cu nunţile legate în cer
    tot rătăceam în câmpie printre lanuri de scrum şi mirişti în vrie
    şi cei doi sori răsăriţi unul deasupra celuilalt
    abia de se vedeau pe cerul … (Citește mai departe)

  • Salonul de trecere

    0 Comments

    ce sărbători avem aici
    în salonul unu etajul trei
    parcă era o maşinărie de vânturat
    de ales morţii dintre vii
    aici până şi asistentele sunt bolnave
    atât de bolnave încât noi
    cei care ne mai ţinem încă pe picioare
    stăm la căpătâiul lor
    şi le punem comprese şi gheaţă pe tâmplă
    sau pe pieptul turtit
    cu sânii de gumă
    și unde moartea
    scobeşte în carne … (Citește mai departe)

  • Marţi. Puricele ucigaş

    0 Comments

    şi s-a deschis cerul pentru cel adevărat o armată de inorogi
    a întunecat zarea iar cel credincios îmbrăcat cu zale
    peste cămaşa înmuiată în sânge cu ochii de foc
    cu vorba măciucă cum trosnea capetele celor ce ridicau privirea
    din colb spre lumina de dincolo de supunere
    cel ce călărea inorogul alb cu numele scrijelit pe frunte
    şi a cărui limbă ce paloş e scris … (Citește mai departe)

  • Copilul nostru

    0 Comments

    îmi amintesc cum făceam noduri batistei
    să nu uităm că suntem
    că am zburat cândva ţinându-ne de mână

    lângă sobă bunica torcea lâna de aur
    când obosea împletea aripi de înger
    la fereastră maică-mea ţesea ştergare de borangic
    pe care le împăturea frumos în lăzile de zestre
    în casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert
    şi a mere ţinute în fân, aduse de … (Citește mai departe)