Category Archives: Poezie

când ferestrele încep să plângă a rouă
când orele zilei s-au împuţinat şi vine întuneric
îmi place să îmbrăţişez ploaia pe furiş
să o înghesui prin cotloanele cerului
să o dezmierd, să o sărut
şi stropii ei ca niște lacrimi de îngeri
să-mi spele uitarea și sufletul trist

cu ploaia care se prelinge alb printre pietre
amintirile așezate tainic în adâncurile timpului
vor ţâşni jumătate … (Citește mai departe)

(Vis I)

eu în capul patului
încremenit
într-o spaimă cumplită
cu trupul rece de gheață
atâta liniște îmi pare
aud doar fâlfâitul flăcării
lumânării din mână
ca rostogolirea unor
șoapte șoapte șoapte
în salonul ATI
salonul înstrăinat
și mirosind a moarte

nu știu de ce
dar buzele îmi sunt fierbinți
chiar fremătătoare
și crăpate de dorință
și gura strâmbă
într-un rigor mortis

nu te mai … (Citește mai departe)

drumul nostru
pe care îl ținem strâns
sub tălpile bătătorite de vânt
tu înfiptă la un capăt al lui
eu la celălalt.
și ne tot aşteptăm
cu speranța și timpul agățat de călcâie
fâl fâl aripa nopții
pasăre mare și rea

ne-am cunoscut
exact dinaintea morții
de abia am avut timp
să ne mântuim
după care ne-am aruncat
cuminți
în vâltoarea ceții
cât de nedrept … (Citește mai departe)

numai tu puteai avea
acele gesturi de femeie
zămislită din sânge
din foc și din carne
mustind a taină în brațele crucii
cel mai mult te iubeam
atunci când îți aruncai șuvița blondă
peste umăr
sau când sânii îți zvâcneau
și-ți săltau odată cu pașii

apoi mușcata din fereastră
pe care o mângâiai
ori de câte ori
treceai din capod în pielea albastră

noi bărbații … (Citește mai departe)

de câte ori ne întâlneam
tu mă întrebai dacă știu că ochii tăi
încă nu văzuseră lumina
că sunt atinși de la naștere
de îngeri cu aripa
pentru că așa ar fi fost scris
într-o carte
eu tăceam și dormeam mai departe
cu capul la subsuoara brațului tău stâng
ca o pasăre ciudată

în căușul sufletului
purtam cu grijă dragostea noastră
și de fiecare dată… (Citește mai departe)

el e cel care îți va vinde funia
înainte să te spânzure cu ea
bine ai venit pe pământ
ia și tu un loc în lume
și ai grijă
nu te îndepărta prea mult
de cruce
îți va veni rândul curând
cel mai bine ar fi să locuiești
în aceeași casă cu mine
îmi zici subțire printre dinți

te sperii că plouă
și ne ascundem… (Citește mai departe)

îţi sângerează sufletul și tălpile
de atâta mers pe jos
și umbrele ne sunt tocite
de teniși fioroși
și tot mă doare ploaia
și plânsul fără rost

timpul desfoaie
petalele florilor căzute
în somn
părul tău plutind
haotic peste zare
Doamne
cât de frumoasă îmi eşti
și câtă dorință ai strâns
la piept
bezna ne dezmiardă
și ne mângâie tandru
buzele noastre arse de ploi… (Citește mai departe)

m-ai întrebat odată
cum poate fi ștearsă urma de zeu
ascunsă de un înger în umărul meu
și nu am știut ce să-ți spun
cum nici nu știu pe unde rătăcesc
și cât de greu îmi simt trupul
și că de un timp nu am mai zburat
câtă jale a curs pe acoperișuri
pe ascuns
dar și câtă lumină am plâns
în hohote lungi de … (Citește mai departe)

tu îmi picurai venin
în urechea mea dreaptă
eu mă întind obosit
peste nervii întinși
gata să plesnească
la fiecare adiere de vânt
sau doar la o batere
de aripă în fereastră

dau din mâini bezmetic
ca un fluture beat
năucit de becul electric
și mă învârt în cercuri
din ce în ce mai mici
din ce în ce mai repede

poate ar trebui
să … (Citește mai departe)