Category Archives: Spitalul de umbre și boli

  • Cântic amar de aeeeia

    0 Comments

    Cântic cules de mine de după colțul casei

    aeeeia
    iți defrișam neghiob prosia
    iubește-mă zic buzele-ți sublime
    mi se scula un dor nebun de tine
    cu gura strâmbă ți-am deshumat sărutul
    tot încercând de zor inputul
    iți defrișam neghiob prosia
    aeeeia

    aeeeia
    în zile șchioape iți pliveam prosia
    eu sunt tot singur fiară în izmene
    plângând de dorul tău anadiomene
    și soarta ștreangul ei îl … (Citește mai departe)

  • Avenant

    2 Comments

    uite cum trec anotimpurile
    peste oasele mele
    și cum lasă în ele urme adânci
    ca de șenile de tanc Tiger grele

    mamele își plimbă fiii în cimitire
    și plâng
    prin poduri de fum
    poetul își târâie versurile albe
    ca pe o bilă neagră legată de picior
    sau ca pe niște lanțuri
    și ele zornăie strident neînchipuit de greu
    se mai aud și pași târșiți pe … (Citește mai departe)

  • Twin Peaks bis

    0 Comments

    cred că am fost uitat în spital
    în salonul unu etajul trei
    unde vântul
    se lovește cu putere în geam
    nici o aripă de pasăre nu bate așa
    și-mi este frig și teamă
    și somnul agitat
    visele se năpustesc asupra mea
    ca un pâlc de păsări
    păsările lui Hitchcock cu clonțurile de oțel

    de cele mai multe ori mă credeam
    un vierme ucigaș
    abia ieșit … (Citește mai departe)

  • La icoana sânilor tăi ard lumânări

    0 Comments

        –  Experiment degeaba  –

    îți amintești sunt poate mii de ani de-atunci
    cum culegeam întunericul în rai
    din frunzele de măr dezbrăcate pe furiș
    fărâmă cu fărâmă ca apoi
    să zidim lumina din turn
    înainte de duminica izgonirii
    sau cum îți despicai pieptul
    și scoteai dintre coaste o sticlă cu vin
    ascunsă acolo de-o ursitoare isteață
    apoi te lipeai de cruce senin
    sau cum creștea … (Citește mai departe)

  • Cum dă luna din coada ei de lemn

    4 Comments

    urcă în mine frigul încet
    simt cum îngheț și cum urlă câinii
    sau cum îmbătrânesc
    și mă ning demult și mă plouă în gări
    acoperișuri ciur mustind de renunțări

    livezile se-ntorc scâncind în livezi
    câte unui copac i se mai frânge un vreasc
    luna latră la lună vopsită cu plumb
    umbra îmi e strivită de tramvaiul de fier
    grohăind printre lanuri pe drumul de cer… (Citește mai departe)

  • Omul cu luna în poartă

    2 Comments

    la mine a venit un înger
    într-o seară
    ținea o lună în spinare
    și vroia să mi-o vândă
    poate ar fi trebuit
    să-i cumpăr chestia aia
    ciudată din spate
    care-i creştea întruna
    ca un cancer absurd
    imens şi lunatic
    dar nu aveam bani
    şi luna se făcea
    cât luna
    îngerul abia se mai zărea
    de sub ea
    după un timp
    supărat mi-a trântit-o în poartă… (Citește mai departe)

  • Fantezie în două acte

    2 Comments

    în actul unu
    ţipă în mine cu părere de rău
    noaptea și boala și moartea laolaltă
    mi se rupe în fâşii carnea bolnavă
    sfâșiată de câini
    și oasele se sparg ca lovite de tren
    îți este milă de mine
    uneori plângi cu suspine
    atunci
    tăcerea se așterne pe străzile ude
    în timp ce eu strâng pumnii scrâșnind
    până când țâșnește din ei lumină
    apoi se … (Citește mai departe)

  • Respirație subțire

    3 Comments

    pe mine Dumnezeu m-a născut
    dintr-o aripă de cuc şi un zeu
    la marginea drumului șerpuitor și orb
    unde câini fumurii alergau umbre de pruni
    și corăbii de fum eșuate
    sub un umăr de vânt

    iartă-mă îți spun
    iartă-mi Doamne și tălpile
    că se fac tot una cu potecile lumii
    cu pântecul mamei încovoiat sub tăceri
    cu nelumea din noi tot mai nelume

    înlănţuit de … (Citește mai departe)

  • Cum mi se zidesc

    0 Comments

    Poezia aceasta este ultima din grupajul de 5 ,  grupaj premiat cu Premiul „Ilie Constantin” al Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România (USRo) , la concursul literar cu tema „Distanța”, 2020

    prinde-mă de mână
    prinde-mă îţi zic
    tu doar mă privești
    cum stau atârnat de perfuzii
    cu tuburi înfipte în piept
    te uiți și cum mi se zidesc
    lumânări în cuvinte
    și … (Citește mai departe)

  • Lumânarea din glastră

    5 Comments

    Poezia face parte din grupajul de 5 ,  grupaj premiat cu Premiul „Ilie Constantin” al Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România (USRo) , la concursul literar cu tema „Distanța”, 2020

    aseară
    îngerul mi-a bătut în geam
    înnebunit de spaimă
    mi-a șoptit bâlbâit
    că nimeni nu știe
    cine îi mai e stăpân morții
    că seceră de-a valma
    cu aceeași furie oarbă
    atât în … (Citește mai departe)