Cerul de sub orașul din noi

deasupra cerului
e orașul
l-am tot împins în sus
până a tușit
iar deasupra orașului
nu este nimic
chiar nimic nimic
nici ploi nici smog
nici pinguini

din când în când
ca din senin
se înalță
în cerul de sub noi
tristeți
uneori și fluturi
cenușii sau verzi
decupați albastru
de-un băiețel
din fostele balcoane
pierdute cândva
la zaruri
de edilul șef
sau din resturile
de cer
existența noastră
poate bucățile
de oraș
și lacrimile vărsate
la moartea violentă
a ultimului poet