Poezie

Clopot de lumin─â


Clopot de lumin─â

să nu mă pierd în vămi
mi-ai legat de gât
un clopot de bronz
unul de lumin─â ┼či altul de fier
┼či toate aveau limbile din piatr─â
din carnea lor mu┼čcat─â
îmi curgea luna peste piept
mustind de întuneric
doar eu ce mai scânteiam electric
de dragul t─âu
mie îmi plăcea cel mai mult
cel de lumin─â
├«l ╚Ťineam ├«n bra╚Ťe ├«l m├óng├óiam suav
în timp ce ascultam
frunzele cum cad

azi am repetat de zor
moartea în balcon
ne ┼úineam de m├óini ┼či oftam
apoi am privit marea cum urca la cer
sau cum ├«nflorea ve┼čnicia
în pomii stingheri
– cum mai plesneau pietrele ├«n larg
printre cor─âbii de lemn ┼či corsari

de un timp
nu-mi mai sărută tâmpla niciun zeu
trec doar cai bătrâni peste glodul de ger
în pieţele de fum peste drumuri de fier
câmpu-i brăzdat de aripi groase de zmei
de zei semizei ┼či ├«ngeri ciuda┼úi
cu aripile p─âtate de cer


 

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.