Poezie,  Poezii pe care aș fi vrut să le scriu eu

Copacul magic

Un drum se deschide și altele
În el, pustii, se-ntâlnesc;
Lancea soarelui arde coroana –
Pe scoarță mușchii lâncezesc.

Amurgurile aduc somnul,
Cu falduri imense de stele;
Nici un nor nu umblă în cer –
Nici un vânt nu deapănă frunzele.

Rădăcinile aud pământul
Clare, neîntrebând, risipite:
Jocul somnului strânge viață
Demoni și păsări uimite.

(Copacul magic – Dimitrie Stelaru
din volumul Ora fantastică, 1944)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *