Despre azilul prunilor treziți din moarte ca din somn
sau joaca de-a Dumnezeu
sau azilul prunilor șchiopi
și cu gușă sub scoarța aspră
aspră și alburie
asemănătoare cu scoarța de nuc
cu cele două colțuri ale gurii
prelingându-se încet
pe sub ramuri
așa cum se scurg ochii în plâns
apoi jucăm un joc
un joc infantil de copii
cine reușește să nu numească
cele mai multe lucruri
dintre acelea care ne înconjoară
și ne întoarcem apoi iar la pruni
de data aceasta încercăm
să le înghesuim rădăcinile în cer
și apoi să le facem aripi de fier
de fier și de vânt
și ei să ni se pare a fi zei
imenși drepți și înalți până la cer
doar gândul tău nevăzut
închide și deschide amintiri
cu mine și cu tine împletind
dorințe în somn ca și cum
nimic nu va mai fi
nimic nimic