Blues pentru hidrantul roz,  Poezie

Doar despre niște felinare nebune din Amsterdam, primul vis erotic

felinare nebune și roșii cum merg ele ținându-se de mână prin amintirile mele de adolescent și cum mă împiedic de fiecare dată rușinat de pragul înalt sau de cuvântul rostit cu sfială și atât de încet încât nu m-a auzit nimeni, curvă sau femeie de consum ca și cum am fi canibali și le-am consuma la cină după ce le-am ciopârțit bine să nu ne stea în gât o, cum îmi bătea inima în piept ca o locomotivă și cum îmi tremurau picioarele subțiri adolescentine apoi pântecul ei femeiesc și rotund ca o lună plină și cum m-a luat de mână protector sau cum a început să mă dezbrace atât de încet de parcă am fi avut la dispoziție o veșnicie curios e că nu-mi mai amintesc de unde am auzit de cartierul erotic cu fete frumoase în geam ca la măcelărie cred că de la iubitul lui soră-mea un procuror din Slobozia într-o spectaculoasă și inutilă demonstrație de bărbăție și maturitate

nu înțeleg de ce atât de multe cuvinte dintr-un elan muncitoresc și pudibond refuză să intre în acest poem își pun fața de domnișoare bătrâne și se tot rățoiesc acru la mine de furie abia de mai pot să-mi stăpânesc tremuratul mâinilor și al ochilor din tot corpul răbufnește mânie atunci, numai și numai pentru ele, voi scrie un poem chiar zece despre cum tractoriștii de la ceapeul din sat au depășit norma la discuit și arat, îmbătrânim inutil dintr-un an în altul dintr-o amintire în altă amintire și uite trece timpul nemilos, aleluia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *