Poezie,  Recviem pentru o roată bolnavă mintal

Eu îți spuneam

eu îți spuneam că am prins duhul drumului
era undeva în câmpie călărea vântul
și că l-am legat de borne cu ațe și șnururi
și te poți rostogoli în voie
poți să te dai toată ziua de-a dura
roată chinuită de vulcanizatori
cu acupunctura
roată rămasă borțoasă după un viol
făcut de un logoped frivol
cu bască cu bretele chef și mustață

cineva ți-a suspendat timpul
de un nor colțos
nici nu mai știi ce să faci
te-ai da pe toboganul soios
dar ai vrea să și tragi în extaz
pe ascuns puțin praf de var
uf, ți s-a fisurat și pneul
și janta de atâta necaz

sunt atât de multe roți
pe bulevard
care mai de care
cu lanțuri groase de fier
cu pinteni la subsuori supli din oțel
ispite languroase
bordeluri de lux
bordeluri de roți și două chiuloase
pe care un dascăl le binecuvântase
cu har și nectar de oase

tu zuruiai întruna din jantă strident
plină de nervi și pricini, te ascultam absent
de cele mai multe ori beam vodcă la greu
în cârciumi infecte sus pe tranșeu
cu logopedul bălai cu pantaloni verzi și bretele lila

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *