Banshee sau revolta piciorului de lemn cu frunze albastre,  Poezie

Printre pașii străini

poate cum izbucnești în râs ca și cerul când e gâdilat de nori sau de urși și cum steaua polară ți se lipea de sâni sau cum înnebuneam ori de câte ori rupeam de pe tine rochia de scrum rochia ta cea mai bună rochia de bal și vântul turbat care rupea carnea de pe tine și mi te dezbrăca sau mai bine aștept până când vei închide ochi și mă voi furișa pe sub pleoapele tale deja străvezii vom visa amândoi ivoriu sau verde oliv în visul din somnul tău apoi vom aprinde focul în noi și vom alunga bruma târzie ca din livezi ne vom topi singurătățile amândoi și vom curge împreună într-un singur șuvoi sau vom scormoni în rucsac după zilele cu ploi până când brusc parcă te-ai smuls din somn și mi-ai făcut semn să mă liniștesc mă apuci de mână și îmi zici, hai

ne vom strecura printre pașii străini care ne-au străbătut și tulburat trupul poate cu aceeași frică de a nu ne rătăci în întuneric la fel de puternică ca și teama de a ne mai trezi din moartea noastră

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll Up