Poemele săptămânii uitate,  Poezie

să murim într-o tandră uimire

la noapte am să visez
cum voi zbura pe deasupra oraşului
aripile îmi vor fi mari şi puternice
de zeu tânăr
mă voi opri la fereastra ta
şi mă vei întreba dacă zbor
eu îţi voi răspunde că nu
nu zbor doar visez

nu ar trebui să-ţi fie teamă
uneori mi se întâmplă să mor
moartea aceea
dintre singurătăți
poate singurătatea mea
şi singurătatea ta
ţinându-se de mână
şi unde muzica nu se cântă
ci doar se aude curgând

poate urma unui suflet / poate umbra unui dor / lunecă încetișor…

de un timp umbra şovăie
să mă mai urmeze
cumva e gata să găsească pe altcineva
tu mă chemai din înăuntrul meu
să fugim să zburăm să murim
să murim într-o tandră uimire

și dacă vom uita drumul înapoi?

5 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll Up Scroll Up