Blues pentru hidrantul roz,  Poezie

Tulburare de depersonalizare

aseară după ora cinci
ne-am trezit cu o macara
și un camion
în fața cafe-barului
cel mai tare mă fascina macaraua
fusese odată galbenă intens
acum era doar imensă
plină de rugină și grea
scârțâia din toate angrenajele
iar cablurile toate trosneau
de două ori era să-i scape
lada pe care tocmai o descărca
când a reușit s-o așeze
cu greu în fața ușii
am răsuflat cu toții ușurați
acum doar întrebarea
că ce o fi în ladă
ne mai sâcâia

a sosit și fostul legionar
cu o Dacia veche
însoțit de patru vlăjgani
înarmați cu funii și răngi
și iar ne-am minunat
deși eu mă cam speriasem
am crezut că i-a adus
special
să ne întrebe de sănătate
și dacă viața este cumva
o curvă parșivă de bulevard

după vreo jumătate de oră
enigma misterioasei lăzi
a fost dezlegată
cârciumarul făcuse rost
de un tonomat Graceland
din sticlă și cu multe butoane
mai întâi s-a făcut liniște
apoi încăperea s-a umplut
de muzică
niște zgomote ciudate care se
izbeau violent de pereți
în timp ce insectele nopții
dansau pe sticla ferestrei dement
ca să se afunde apoi în lumină
ca-n zâmbetul și privirea
lui Dumnezeu
și dintr-odată am simțit furia
cum îmi zâmbește perfid
și cum mă strânge în brațe
și nu mai respir

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Scroll Up