2. Nașterea și moartea lui Pic


Imaginea este un colaj folosind imagini de pe net

despre mine pot să spun
că locuiesc în timpul satului meu
aici dimensiunile au un alt rost
sau poate nu există
oamenii sunt altfel
seamănă a păpuși mecanice
și ei plutesc fără zgomot
purtați de vânt peste livezile bătrâne
duhnind a tutun a crâșmă a fântână

cred că m-am născut
într-un timp bramburit în căruță
– mereu am spus
că m-am născut fără voia mea
că m-am născut din frică
ca un coşmar teribil
unde mama îmi murea
cu uterul străpuns de un fus
ca o lance de foc și scârbă

de trăit am trăit în aceeași căruță
cu aripi de lemn străvezii putrezite
scoarțele se subțiau se înălțau
îmi veneau peste umeri
înlănţuindu-mă cu fier
zborul îmi era scurt
nici măcar o secundă
mai mult o dorință

acum știu deja
că la moartea mea
vecinii au să arunce cu pietre în căruță
să-i spargă bucata mică de zare
lumina ce încă persistă
în felinarul de sticlă
în ochiul de pisică

fără motiv cam la un an
primarul o să transforme căruța
cu hamuri cu scoarțe cu oiștea de fier
în casă memorială
aici s-a născut
a trăit
a iubit și a murit Pic
câtă stupoare
cei care m-au lovit vor vinde bilete la intrare
vor duce până și oiștea la fier vechi
roțile căruţei
le vor vinde la piață în oraș
unora care le vor atârna
pe pereții sufrageriei zugrăviți cu sclipici
fără să știe că în ele sunt închise
cioburi din sufletul meu
și că o să-i bântui ori de câte ori
îmi va fi dor de mine
sau voi vrea să scriu un poem
despre cum a trăit și a murit Pic

Categorii

Lasă un răspuns