Recviem pentru o roată bolnavă mintal

Atelierul de pictură nu este într-o joi

cineva m-a exilat
în propria-mi existență
ca într-o bulă cu pereții de lut
și nu știu cum am reușit să-ți scriu
atât de multe poeme
și versurile să devină nepereche
ori de câte ori se făcea în noi joi

joi e ziua în care băieții din sat
plecam la vânătoare de fluturi
de-a lungul căii ferate
hălăduiam și în cer
dar mai rar

nu știu de ce vecinului meu
i se părea că sunt o întâmplare magică
și ori de câte ori mă vedea
făcea plecăciuni aprindea lumânări
tămâia până și urma pașilor mei nepășiți
ori se … (Citește mai departe)

Tot mai rar nopțile mele

în care tot mai rar nopțile mele
sunt fulgerate de trupuri
fierbinți de femei
de fapt nopțile îmi sunt triste
tot mai pline de dureri
oasele mele se tânguie
ca o orgă cu tuburile sparte
cântând imnuri roții de lemn
și nu mă mai înalță acum suferința
ca pe Isus
doar mă afundă în mine
ca într-un sicriu de plumb

te-ai uitat într-o noapte
la mine adormită în pat
erai beată și aveai
cămașa de noapte ridicată
până peste cap
ți se vedea părul pubian
cum înflorea
cu gândul la rai
adevărul e că sexul cu tine… (Citește mai departe)

Orașul cu trei felinare și o roată bolnavă mintal

vreau să-ți povestesc iubito
despre orașul cu trei felinare
și o bancă uitată în parc
unde în fiecare zi primeam o gogoașă
și de atâta fericire plesneam

despre orașul unde
specialiștii în administrat
supozitoare în urechi
se înmulțeau alarmant
iar trupurile noastre se zvârcoleau
pe o frunză neîncetat
până când dimineața a explodat în sfârșit
rupând din noi bucăți mari de lumină
și de chin

despre orașul în care șeful
secției de reparat timpul
era mereu cu degetul arătător
îndreptat spre o cisternă cu apă
sau către umbra mea firavă
de om cocârjat
dar de cele mai … (Citește mai departe)

Glissando

cu cât mă uit mai atent la mine
cu atât mă cutremur mai mult

sunt doar o versiune nereușită
nu ceea ce mi-am doream să fiu
e ca și cum m-aș recompune
în cântecul păsării
și cu fiecare răsărit de soare
sunt mai trist
și parcă niciodată nu am iubit
atât de durut
tot fâlfâind în mijlocul focului
în floarea de crin

mereu mi-am dorit să fiu altul
așa cum spune Mușina
și eu am plătit înainte de a mă naște
pentru o altă destinație
și nu am reușit
acum am plătit înainte de moartei
pentru eternitate … (Citește mai departe)

Om fără destin

rătăcesc fără rost
dintr-un destin în alt destin
dintr-o stare în altă stare
dar mai ales
din eșec în alt eșec
și altceva nu mi se întâmplă

niciodată nu am ajuns
până la capăt
niciodată nu m-am împlinit
mereu nefericit
dar de fiecare dată
plin de speranță
într-un nou început
care mai mult ca sigur
se va dovedi
o altă încercare eșuată

sunt prins în pântecul iernii
ca într-un cocon
cred că îmi voi lua inima în dinți
și voi bate la ușa secretă
închisă în mine
ușa pe care demult trebuia s-o descui
dar nu am … (Citește mai departe)

Scroll to Top