Să facem viața un PIC mai frumoasă!
îmi reproșezi că nu mai poți să-ți reazemi sufletul de sufletul meu că nu mai ai încredere în mine că nu mai sunt cel care a fost că nu are rost să-ți trăiești timpul cu mine în gând să mănânci să dormi sau să privești cerul cu mine în gând și că îți e din ce în ce mai greu să-mi vorbești că îți sunt … (Citește mai departe)
tot timpul mi-a fost frică să nu mă prăbușesc din vis și să mă zdrobesc de dușumea la picioarele patului probabil că ăsta e motivul pentru care de ani buni nu mai dorm mă usuc de oboseală și umblu prin casă de parcă plutesc mi s-au săpat șanțuri adânci de oboseală pe frunte în ele am pus țărână și am plantat pomi de obicei stau … (Citește mai departe)
e aproape dimineață după o noapte plină de durere și de ascultat în buclă Whiskey Lullaby până când am uitat și cum mă cheamă nu-i așa că îți vine să-mi plângi de milă să te lovești cu capul de întuneric sau să-mi iei piciorul de lemn și să-l arunci în fereastră și să se facă frig și bine apoi să te rătăcești în ceața din … (Citește mai departe)
îmi amintesc cum îţi decojeam sufletul
foaie cu foaie
îţi tot dădeam la o parte
iubirile trădate frustrările furiile
până te-am găsit
undeva într-un colţ speriată
nu ştiu de ce
m-ai luat de mână
să mergem mi-ai zis
iar eu nu ştiam unde
şi deodată cumva am murit
moartea aceea
care nu ni se întâmplă niciodată
şi unde cuvintele nu se rostesc
se înfig adânc … (Citește mai departe)
deodată e un foşnet ciudat
în prunii sălbatici
adunaţi în pâlcuri
la marginea oraşului
frunzele ţâşnesc din muguri
deja ruginii
se înalţă puţin
atât cât să creadă
că au învăţat să zboare
după care încet încet
se aștern în tomberoane
şi se albăstresc
oraşul deja e albastru
enorm monoton
luăm frunză cu frunză
şi le vopsim curcubeu
oricum e haos pe străzi
noi cei din … (Citește mai departe)
mai întâi am construit un zid în jurul meu
un zid înalt de piatră şi am sperat
să te uit
dar toate pasările
care treceau peste zid
purtau numele tău
pe aripi
şi mă durea şi plângeam
şi desenam cu creta pe zid
fiecare gând fiecare tu
am umplut zidul cu desene
şi zidul în loc să se îngroaşe
parcă se subţia
când am terminat … (Citește mai departe)
acum voi scrie despre noi
copiii triști ai nopții
cum mărșăluiam în țara nimănui
ca niște ființe din visul urât
ființe de abur ființe de fum
ori doar săpăm drumuri de sare
de-a lungul bulevardelor
năucitoare
apoi dormim pe rând
în ochiul meu stâng
ca într-un cocon
mai degrabă ca într-un pat
de campanie
și după numai o oră
ne facem fluturi de aer
și … (Citește mai departe)
de mă vei căuta
ai să mă găsești în locul ascuns
în satul meu
în casa mea părintească
pipăind cu ochii
întunericul lumii
unde grădina e plină
de umbre de pomi
așezate una lângă alta
ca niște soldați
în spatele lor
oasele mele vor prinde
rădăcini
și din ele vor crește
lăstari puternici
care se vor împleti
și se vor face zid
să-mi apere moartea… (Citește mai departe)
Comentarii recente