Facerea lumii


– creaţie dumnezeiască –

Dumnezeu, se spune,
nu a avut simţul umorului
s-a născut mai întâi pe el,
din plictiseală,
într-o duminică de vară,
când soarele stătea-n crucea zilei
în echer, elohim
nu ştiu cât timp i-a trebuit
să-nveţe să folosească braţele
că repede a făcut cerul
îl înghesuia din toate părţile nimicul ăsta,
căci peste tot şi toate
exista doar un mare nimic
un … (Citește mai departe)

Atunci când până și chitarele plâng

lumea își poartă războaiele sângeroase în mine
mereu pe înserat
iar peste ele tronează luna în flăcări
mii de inimi sfâșiate rupte de gloanțe
și multă moarte în sufletul meu
îmi este din ce în ce mai greu să le duc pe toate
mă împiedic cad și merg mai departe
tinerii frumoși ai lumii blestemate
putrezesc în oasele mele decât să stea acasă
în loc … (Citește mai departe)

Cu toate acestea nu este îndeajuns

mă întrebi cum e
să te trezești deprimat
să vezi lumea
prin crăpăturile pleoapelor
ori să fii încă din somn beat
să aluneci în vomă
să cazi fulgerat pe spate
sau să te lovești crunt de-o mirare
de o șoaptă de păcat

cum să fie, îți răspund
acum pot să-ți spun că sunt fericit
am început să iubesc că mă trezesc
în fiecare dimineață și-mi … (Citește mai departe)

Atelierul de pictură nu este într-o joi

cineva m-a exilat
în propria-mi existență
ca într-o bulă cu pereții de lut
și nu știu cum am reușit să-ți scriu
atât de multe poeme
și versurile să devină nepereche
ori de câte ori se făcea în noi joi

joi e ziua în care băieții din sat
plecam la vânătoare de fluturi
de-a lungul căii ferate
hălăduiam și în cer
dar mai rar

nu știu … (Citește mai departe)

Tot mai rar nopțile mele

în care tot mai rar nopțile mele
sunt fulgerate de trupuri
fierbinți de femei
de fapt nopțile îmi sunt triste
tot mai pline de dureri
oasele mele se tânguie
ca o orgă cu tuburile sparte
cântând imnuri roții de lemn
și nu mă mai înalță acum suferința
ca pe Isus
doar mă afundă în mine
ca într-un sicriu de plumb

te-ai uitat într-o noapte
la … (Citește mai departe)