Timpul

marginile umbroase ale
sufletului tău
pedeapsă
sau poate doar teamă
și dintr-odată visele ne sunt vii
umblă cu noi de braț
prin începutul de viață
și asta ne înspăimântă pe toți
atingerea morții
timpul care trece oricum

poate doar Dumnezeu
încă bâjbâind
în căutarea lumii perfecte
să înțeleagă
în timp ce noi așteptăm cuminți
să ne creeze
nici nu mai știm
în ce existență o să trăim
până acum doar închipuiri
realități defecte

și dintr-odată visele ne sunt vii
umblă cu noi de braț
la începutul zilei prin viață
și asta ne înspăimântă pe toți
atingerea nefirească a morții
timpul care sfârtecă de zor
om cu om
fără putință de tăgadă