ianuarie 2020

Monthly Archives

  • mănunchi de lumini

    0 Comments

    pe sâni îţi presăram fluturi
    petale miere şi foc
    şi te sărutam pe tălpi
    pe glezne pe umeri pe gât
    pe sufletul tău

    de ziua împăcării
    pulpele îţi ard cumplit
    cârlionţi de iarbă crudă
    ţi se împletesc pe glezne
    sărutul tău e parcă o mie
    de guri flămânde şi te cuprind
    eşti jumătatea mea de om
    divină
    sunt jumătatea ta de cerc
    de lumină
    înfășurat … (Citește mai departe)

  • Asistenta cu sâni din cauciuc

    0 Comments

    silabe de sânge vibrând
    în vremelnicia celulelor maligne
    suntem oameni fără trup
    cumva ni se face rău de atâta frig și întuneric
    cu privirea lipită de geamul murdar
    spre răsărit în salonul unu etajul trei
    în apele verde închis ale mării
    tu pluteşti bezmetic și te lovești de valuri
    parcă ești o corabie eșuată
    o fantomă

    în stabilopozi trosneşte betonul
    pescăruşii desenează pe cer
    o … (Citește mai departe)

  • Plouă în cer

    2 Comments

    în satul meu casele au ferestrele topite de lună
    uliţele sunt cotropite de câmpia aspră de secetă şi jale
    în vişini cucii cu căşti de oţel, pitit sub umbra zilei eu
    nici nu am curajul să privesc în mine și ce să văd?
    așa că stau cu privirea trează și ea se subțiază continuu
    de mi-aş potoli plânsul poate aş dormi somnul promis

    putregaiul din … (Citește mai departe)

  • Sunt gând pitit

    0 Comments

    plesneşte în mine neputinţa a duh lovit de aripi bete
    mă înfăşori în frunze şi mă ascunzi de umbre
    apoi îngropi în mine crinii, fragile frunţi căzute, dorul
    simt cum mă doare cerul şi iarba nopţii şi tot ce-l împresoară
    sunt gând sterp de lună pitit în lăstăriş

    Nu pot să cred, te uită… zbor, zbor invers, mă afund.

    Zâna fulgerată de umbrele păgâne
    cu … (Citește mai departe)

  • Un altfel de singurătate

    0 Comments

    parcă prea de tineri îmi mor prietenii
    la moartea mea
    nici nu mai am pe cine să chem
    să stăm de vorbă un ceas întreg
    în geana de lumină de sub cruci

    bate vântul crunt printre noi
    înghesuindu-ne sub lună
    ce umbre grele paşi târşiţi
    trec zilnic peste urmă

    vin cucii să-mi cosească grâul
    crescut sălbatic printre pruni
    rugina coasei se ridică
    nori roşii peste … (Citește mai departe)

  • Poate că nu

    0 Comments

    poate că moartea nu e moarte
    e doar un timp ferecat
    poate într-un cer uitat
    poate într-o novă stingheră
    și-n câmpul meu sunt cruci și cuci în duzi
    și plouă în crug și plouă în noi, năprasnic

    nor lângă nor piatră lângă piatră
    o câmpie sufletul meu
    într-o altă câmpie
    la margine de lumii
    stă țăranul orb
    învelit cu rouă şi ţărână
    străveziu ca o … (Citește mai departe)

  • Apocalipsă apocrifă

    1 Comment

    taina câmpiei otrăvită de cuci
    – cum smulgeam noi hălci de pâine din ea până la spic
    și ne durea carnea ca o rană

    sunt lampagiul beat și adormit
    sub mirosul zăpezii de trudă
    doar o urmă de timp doar o urmă

    câmpia chircită sub umbra din noi
    uscată de vânt arsă de ploi
    noi murim strâmb desfiguraţi şi goi
    cu carnea desprinsă cu ochii … (Citește mai departe)

  • Fiii câmpiei

    0 Comments

    cum ţâşnesc din brazdă spre soare ţăranii
    ca nişte fire de grâu
    şi cum urcă pâinea în cer ceva mai spre seară
    heei, seva pământului trosnea şi se revărsa în floare
    şi peste câmp mărşăluiau soldaţii luminii în iţari
    fiii câmpiei plămădiţi cu sudoare grea
    şi sânge de zână

    uneori morile măcinau şi vânt
    iarba nu mai creştea doar se usca
    priveşte cum păsările
    trag … (Citește mai departe)

  • Sisif şi muncile câmpului

    0 Comments

    toată durerea mi se scurgea subtil în pământ
    prin picioare
    ca şi cum ar fi nişte ţevi
    prin care curgea trosnind noroiul din cer
    stăteam cumva agăţat de moarte ca de frunze
    şi nici nu ştiam că
    durerea provoacă dependenţă sevraj sau nemurire
    e atâta măreţie în plâns şi văd cum cresc rodii în crug
    şi parcă nu-i de ajuns

    am văzut odată cum morile … (Citește mai departe)