Apocalipse provinciale

Desenul este un colaj unde am folosit Țăranca lui Van Gogh – Pics

Ţâşneşte câmpia din mine cu trudă
printre degete spre zariştea nebună
credeam că plouă în noi cu firimituri de pâine
că în ochi ne răsare grâul fierbinte
câinii îşi muşcau coada bezmetici
pe mirişti şi pişca luna de pulpe
ştiu bine că se va ridica din ţărână
copilul minune ascuns într-un spic.

Îţi mai aduci aminte de îngerul
acela care tot voia să-mi vândă un câine?
L-am întâlnit în cârciuma gării sub lună
bea vodcă ieftină şi îşi plângea a milă
poate nu ştiai că tocmai se întâmplă îmi zice
Dumnezeu a plecat să facă altă lumină
şi-a luat câteva zile să facă o altă lume
să te nască pe tine din sudoare şi spumă

Să mergem zic şi îmi era frică
în mine crucea de lemn crescuse adânc în sânge
cuvintele magice crestate în tâmplă scânteiau
scânteiam şi eu ca un licurici boem
eram tot doar lumină şi duh
iar singura justificare a existenţei mele era chiar învierea
– pentru a trăi veşnic mai întâi murim!

Cum ţâşneşte din mine împăcarea
în văzduh pe câmpie pe sub ape
o tăcere peste care mureau cucii

Categorii

Lasă un răspuns