Închiderea cercului, poem scris pentru Liublia
Pășesc în întuneric ca să mă ascund speriat în spatele lui abia sosit din frică și nu știu de ce vreau să te hrănesc cu fricile mele pe care le rup ca.pe pâine hrănește-te ca și cum e carnea mea îți zic și din spatele întunericului îți cer să-mi povestești cele mai îngrozitoare povești din poveștile îngrozitoare scrise de mine ca brusc să fac din nou să curgă un râu pe ulița mare și apa lui ne spală picioarele. Viața mării este valul, valul păsării este aripa, aripa urii este războiul, războiul vântului este furtuna, furtuna sufletului ești tu, tu ești dintre toate femeile lumii poeta, poeta mării este curcubeul,…



