Poemul de duminică

duminica e ziua când adun
toate întâmplările săvârșite
de-a lungul săptămânii
care tocmai s-a scurs

de-a valma
bunele cu relele
iubirile cu bețiile
versurile scrise pe-un colț de hârtie
cu femeile proletare
înghesuite prin colțuri
și tot așa încerc să nu uit nimic
dacă ies pe plus
intru cu oareșce curaj
în ziua de luni
iar dacă nu
rămân în așteptare
până la următoarea adunare
care se va întâmpla
exact în duminica următoarea

– nu mă întreba nimic
mă mir și eu că sunt
tot timpul în așteptare
cu ochii sprijiniți de ziua de luni
și fără pic de mirare

totuși duminica este exact
așa cum ți-am mai spus
e sărbătoare
și fiecare părticică
din sufletul meu
stă să dea în floare