Respirație subțire

pe mine Dumnezeu m-a născut
dintr-o aripă de cuc şi un zeu
la marginea drumului șerpuitor și orb
unde câini fumurii alergau umbre de pruni
și corăbii de fum eșuate
sub un umăr de vânt

iartă-mă îți spun
iartă-mi Doamne și tălpile
că se fac tot una cu potecile lumii
cu pântecul mamei încovoiat sub tăceri
cu nelumea din noi tot mai nelume

înlănţuit de lut cu cer
am uitat zborul
de mult am fost izgonit din orașul meu
umerii tăi verzi ochii mei căprui
cineva presară pietre pe drum
cineva mă priveşte
tu m-ai părăsit
sfâşiat de zei sfâşiat de prieteni
sfâşierea lumii
cerul dintâi pământul dintâi
şi e doar vânt vânt sub tâmplă
şi e prea multă noapte în cer

spațiile dintre noi se tot subțiază
și te aud cum respiri… în gând