Caniculă

orașul meu colorat în verde
și galben, galben palid
pătat cu roșul soarelui
apoi buletinul de știri vremea
toate trecute prin ochiul meu căprui
în ecranele de sticlă și leduri
breaking news

ne plimbam pe stradă amândoi
doar ce ne cunoscusem
casele cu țiglă roșie se năruiau
ca un castel din cărți ținându-se de mână
cu pereții suflecați până la bârnă
grăbiți ne loveam de câte un pom uscat
dezbrăcați de coajă și pictați
apoi o mie de cuci rătăciți și uitați
în grădina bolnavă
și peste tot se făcea noapte și frunze
pe care cândva am scris
mii de poeme confuze

știai că nu-mi este frică de vânt
nici frică de furtună nici de săgeată
te tot țineam strâns de mână
să nu mă uit să nu te pierd vreodată
apoi ne desfaceam brațele încet
și fâl fâl ne ridicam la cer
și ce frumoși eram
Doamne, cât de frumoși!