Fantomele din parcul cu platani și îngerul meu personal

mi-a povestit într-o seară un înger la bar
beam împreună o sticlă de vodcă
în timp ce scriam amândoi ciudate versuri
despre morți și fantome în parcul cu platani

îmi spunea îngerul că sunt singurul vinovat
pentru viața mea de rahat
că de bună voie m-am legat în lanțurile
care mă țin prizonier de pat
până și boala năprasnică pe care o am
tot de mine a fost plăsmuită
într-o dimineață după o partidă pierdută de zar
cu niște ștabi cerești și-un diavol dulce
și după ce fumasem flori de muștar
și că doar mâinile mele
mâinile mele și nimeni altcineva
au ridicat zidurile închisorii
în care sunt întemnițat
și să nu mă mai plâng să fiu bărbat
și să sparg cercul de care sunt înconjurat
și să-mi trăiesc viața adevărata viață
care cu drag și durere mama mi-a tot dat
într-o dimineață de septembrie frumos cald și dantelat

de atunci port în mine spaima teribilă
de a nu știi ce fel de viață va trebui să trăiesc
țin minte doar că sunt o frunză
purtată de soartă ca de vânt.. nimic neuman