no man's land,  Poezie

Răni viitoare

cum stăm noi pat lângă pat
în sala de așteptare
cu viețile părăsite în grabă
și aliniate frumos
pe raftul de la intrare

cât de cumplită
e veșnicia așteptării
apoi viața viitoare
un nou început
rostogolindu-se implacabil
peste toate amintirile
și neputințele
și bucuriile trăite

apoi am să te uit
cu nepăsarea
și inocența noului născut

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll Up Scroll Up