Amantul bătrân și tânăra doamnă – Ion Mureșan
Am văzut roşu în faţa ochilor,
un munte roşu la ieşirea din bar,
căci era frig şi aerul umed, un dezastru pentru astmatici.
Cu cât tuşeam mai tare, ea tot mai tandru mă ţinea de braţ,
tandră din cauza frigului.
Iar când m-am liniştit, umblam ca un cocostîrc, şi
parcă eram cu capul într-un borcan, şi
nu prea sigur pe picioare.
Aşa înaintam printre băltoace, declamând din Pound,
cât ţin minte, cu o mână ridicată în sus, un pic teatral:
„Dacă un bărbat ibovnic
el poate umbla pe malul scit,
nu se va găsi nici un barbar să meargă pînă-ntr-acolo încât să-l vatăme,
Cupidon o să-i meargă-nainte cu aprinse făclii
şi va-nlătura de la călcâiele sale câinii turbaţi”…
Şi ea cu glas de asistentă medicală: „Liniştiţi-vă, liniştiţi-vă,
o să vă apuce iar tusea!”…
Pe Dumnezeul meu, nu ştiu de unde au apărut!
Doi de-o parte, doi de alta.
Iar unul cu un arici mov pe cap zice:
„Aţi văzut cum o mai pipăia, boşorogul, pe sub masă
şi cum o ameţea cu prostii din Platon?”.
Iar altul, ce părea un copil, mai arţăgos:
„Cînd mă gândesc că-i suge cu buzele zbârcite
sânişorii ei ca piersica, ptiu, îmi vine să vărs!
Ia, să-i dăm noi la pisicuţă lăptic proaspăt!”.
Iar cel cu ariciul pe cap:
„Iar lui nenea să-i dăm la gămălie,
că-i vremea să facă nani!”,
şi-mi arde o palmă.
Iar ea ca o pisică cusută pe mânecă.
Pe Dumnezeul meu, numai ce am văzut trotuarul cum se mişcă,
şi trece deasupra, învelindu-mă ca o pătură umedă.
Iar clădirile cu capu-n jos.
Şi o baltă neagră mi-a căzut ca o pernă peste urechi.
Nani, nani-n câmp cu flori!
Iar când m-am trezit, încercam să mă dezvelesc şi nu puteam.
Şi iar nani, nani-n câmp cu flori şi iar palme
şi ea plângînd şi sărutându-mă, învineţită la ochi,
cu buzele muşcate ca de şoareci şi cu rochia ruptă:
„Liniştiţi-vă, liniştiţi-vă, o să vă apuce iar tusea!”.
M-am ridicat greu, iar ea şi-a cules chiloţeii roz de lîngă gard
şi i-a pus în poşetă.
Acum, la nici 25 de ani, e o doamnă bătrână:
pungi negre sub ochi,
fruntea încreţită, buzele ridate, sânii căzuţi.
Iar eu ce pot să fac, dacă ea şi-a propus să-mbătrânească şi
îmbătrîneşte planificat?
„Din multă iubire – zice – în doi ani o să fiu ca şi dumneavoastră,
să nu vă mai fie ruşine cu mine
seara la bar!”
Şi o fac târfă. Dar şi îngeraş.
Şi ea, cu glas de asistentă medicală:
„Liniştiţi-vă, liniştiţi-vă, o să vă apuce iar tusea!”.
(Ion Mureșan, Amantul bătrân şi tânăra doamnă
din volumul cartea Alcool, Editura Charmides, 2010)