Noapte de noapte

la naștere o ursitoare mi-a prevestit
că voi muri de cum mă voi îndrăgosti
de tine prima oară
apoi mai m-a și blestemat
să bântui lumea
ca o fantomă aiuritoare
cu tălpile goale
și de un timp năpăstuiesc cu sârg
trei fete de treabă
și un călugăr ciung
noapte de noapte când e lună plină

nu te întrista nici nu mă plânge
să știi că nu e atât de rău cum pare
pot spune chiar că îmi place aici
unde doar râd în hohote bizare
peste flăcările negre țâșnite din ape
înfricoșat de umbre dar cumva mai viu
noapte de noapte numai când e lună plină

acum e chiar lună plină
degetele mele în gheare se prefac
dinții în colți fioroși mustind de sânge
iar ochii în flăcări purpurii
și îmi e frică de mor
că ai să te sperii
c-am să te pierd
și timpul ce îl mai avem
e puțin
mai bine ascultă-mi atent
șoaptele toate
noapte de noapte
chiar dacă e lună… plină

respirația noastră
niște nori argintii
rămâne deodată suspendată
îmbătrânim încovoiaţi de soartă
bem cu îngerii lumină dublu rafinată
până picăm din cer
și se aude huruind venind de departe
trenul cu farurile sparte
în fiecare noapte cu lună plină