Bărbatul universul zborul drumul și alte nimicuri
(mini poeme)
***
bărbatul bătrân și tăcut
și pașii lui în iarnă printre nori –
frumusețea însingurări
***
omul cu păsări-pădure
de-atâta uimire înmugurește toamna –
singurătatea aripii în zbor
***
copacul acoperit de toamnă
și păsări ruginii se rup din el
apoi își iau zborul una câte una
***
umbra dreaptă ca lumina
unei lumânări iarnă în iarnă –
capăt de drum
***
bărbatul din privirea ta
înflorește și se face primăvară –
un vers și fluturi de aer, plâng înnegurarea
***
livada de pruni iarnă și ger
în loc de fulgi cad frunze din cer –
vinul e acru
***
lună știrbă și un loden șifonat
din toamnă pe nerăsuflate cad –
petale galbene și ude
***
mielul alb abia ce s-a născut
lemne uscate de cireș și doi lupi –
e iarnă și deja nimănui nu-i pasă
***
fata cu flori de cireș
la subsuori e primăvară –
prunii în livezi dau năvală
Epilog
umbra m-a părăsit sau doar
s-a pierdut pe sub frunze în toamnă –
gustul ciudat al ploii
Un comentariu
NC
Imi plac aceste mini-poeme pentru că sunt frumoase.
Îmi mai plac pentru că nu le numiți pompos… haiku-uri.
Genial e epilogul:
„umbra m-a părăsit sau doar
s-a pierdut pe sub frunze în toamnă –
gustul ciudat al ploii”
nc