no man's land,  Poezie

Dintr-o umbră în alta

va trebui să ne împlinim unul altuia sufletele
până vor deveni pereche
apoi le vom rostogoli până se vor rotunji
după care vom trece febril
în starea de îngeri
așa cum o larvă se transformă în fluture
ca într-un joc cu icoane și demoni
unde palmele noastre
vor construi povești și castele
sau vor îmblânzii cutele cearceafului
urmele trupului tău umede
șoaptele fierbinți ale șarpelui
și acel du-te vino dintre coapsele tale

nici nu știu cât de conștienți am fost
în trecerea prin această lume
și nici nu știu câte existențe
și mai ales câte oglinzi
am străbătut în devenirea noastră
în durere
se pare că prea multe pustiuri au crescut în noi
până când ne-am regăsit
prea multe drumuri prea multe veșnicii
dar sunt sigur
că abia acum trebuia să ne întâlnim
nici un minut mai devreme
nici un minut mai târziu
altfel cum am fi știut să ne bucurăm
de rezerva de tinerețe din trupurile noastre
sau cum am fi înțeles cât de sus putem zbura
ne-am fi mulțumit să trecem comod
dintr-o relație în alta
dintr-o umbră în altă umbră
până ne-am fi plictisit și am fi murit
sufocați de spaima timpului risipit
și cum am fi știut să ne bucurăm
de fiecare clipă
ca și cum ar fi ultima,
cu sângele tropăind nerăbdător
în carne
ca un armăsar pur sânge
nu e așa că ne reîntregim
în fiecare secundă
EU Sburătorul de mine
TU Femeia din tine, fiară sublimă?

cântarea cântărilor în timpul ce vine
apoi nemărginitul din noi,
ce zici va fi bine?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll Up Scroll Up