Poveste de iarnă și o vară teribilă

când a început povestea noastră
țin minte ca acum era într-o miercuri
în mijlocul lui decembrie anul trecut
și deși venea de peste tot iarnă
nu ne era frig
mergeam transfigurați pe străzile
anoste și aproape pustii
ale Bucureștiului ca niciodată
așa de cenușiu

atunci ți-am vorbit pentru prima dată
despre romanul pe care urma să-l scriu
un roman psihedelic faustic urmuzian și trist
despre problemele și stările unei poete premiate
ce coincidență sau poate predestinare
ție tocmai îți fusese premiată
prima ta carte

apoi am vrut să-l scriu ca pe un roman de dragoste
și pe ale căror cuvinte să le aștern cu buzele
pe sânii tăi pe coapse și pe tălpi
și chiar nu-mi dau seama cum de-am greșit
și romanul despre noi
nu l-am mai scris niciodată
cumva îl continui cu aceste poeme
pe care le citești
și de multe ori îmi spui că îți plac
deși nu le crezi