Gânduri lovite peste față sau drumul morții într-o doară

      – poem rescris de mântuială –

din ce în ce mai des
îmi pare lung
tot mai lung
drumul
construit de Dumnezeu
de la o coastă
la cealaltă coastă
și tot așa până la umăr
până la femur
femurul lui Baranga
ca o cicatrice în auz
apoi coborât
până-n călcâie
uf, sunt coaste peste tot
în trupul ăsta al meu
belit de timp
și întors pe dos
de niște probleme
existențialiste
la care Sfântul Duh
lucră mereu
ori de câte ori îl încearcă
reumatismul

între timp
fără să realizez măcar
am devenit eroul
tuturor întâmplărilor
de-a lungul acestei
șosele de coastă
cu târfe multicolore
sădite pe margine
unde, la umbra lor
cresc povești redundante
și când vor crește
cât luna de mari
poveștile
vor umple de poeme
cărțile toate
cărți încă nescrise
dar bolborosite
la crâșmă de poeții lunatici
cu oftica în piept
de zici că e
o medalie cu fundă
și sticloasă

cineva a îngropat în mine
un avion
avion prăbușit într-o noapte
pe aripa-i moale
căruia apoi i s-a înfipt
un ac cu în ceafă
ca nu cumva să nu mă doară în somn
hei, avionul cu o singură manșă
pielea îmi e deja
în stare flambată
și țipă în mine pruncii promiși
iar pietrele curg cu zgomot
pe abruptul povârniș
pilotul e în transă
cu mâna pe manșă
iar ochii îi zboară pieziș
așa… să se afle în treabă
de-atâta plictis

cândva mi s-a spus
că am viața neagră în cerul gurii
şi nu prea am înţeles mare lucru
doar ție încă îți mai înflorea carnea
roşie ca o floare de cactus
și nu știu de ce
dar acum
mă plouă în draci peste față
peste picioarele grele
bolnave de moarte
obosit deja
îmi decupez din ploaie
un balansoar
mă așez şi privesc din el
dansul ploii
privesc și la nopțile mele
apoi la cocostârcul olog
și Doamne, te rog
ia-mă și du-mă departe
atât de departe încât
să nu mă mai văd
prea tristă mi-a fost dată
dimineața asta
m-a flendurit timpul
ca pe o zdreanță

fac doi pași înapoi
îmi umflu pieptul
şi mă salut cu voce înceată
flutur puțin din brațe
și mă culc
încă mă mai aud
din câmpie respirând
mereu îmi cade roua
oblic peste față
cumva mă vindece de viață
și uite suspin
până se face iar dimineață