4. Iubirile lui Pic

Pic a iubit haotic încă de mic
nici măcar atât nu a reușit
să iubească până la sfârșit
să fie bărbat să fie iubit până la moarte
și asta îl face să sufere din dragoste și acum
în casa de lut
casa bătrânească de pe caisului doi
vecinii se uită la el cruciș
„uite cum îi fug moșneagului ochii pieziș”
zic mai ales vecinele cu breton și batic
de nu le-ar fi frică că-i fărâmă vreun os
l-ar tăvăli un pic pe patul pufos
pe patul de stele de iarbă de greieri voioși
să zboare în înalt zborul acela proscris
spre Marduk acasă
planeta interzisă de atâta timp
.
să faci dragoste nu se uită zicea Pic
e ca mersul pe jos
urci în femeie ca în ceruri sfios
apoi ne spunea povestea ceasului borțos
ceas cu pendulă și-un cuc somnoros
fluturi bolnavi ne loveau violent în tâmplă
alteori curgeau lin peste curiozitatea noastră
până când ne amorțeau maxilarele
într-o uimire nefirească