Ca un fum de țigară dragostea ta

Motto: „Ca un fum de țigară…”
Adrian Păunescu

când nu știi ce să faci
când nu știi ce să spui
când nu-ți poți liniști
tremurul mâinii
și dacă plângi și plângi
așa cum mama își plânge
pruncii morți nenăscuți
nu-i așa că atunci
îți vine să urli
să urli ca un animal rănit
și urli ciudat și urli cumplit
asemenea lupului alb și bătrân
lup părăsit
părăsit de soartă
părăsit de haită

pe clanța porții
stau trei fluturi împietriți
te-așteaptă ca nu cumva
să ți se rănească palma
când ai să vii la mine
la mine pe Caisului doi
acolo unde prunii au ars de vii
și în locul lor au mai rămas
doar cioturi cioturi de fum
atârnate ca spânzurații
de umbra lor
acolo unde
de când ai plecat
cireșii sunt sterpi
și caișii și vișinii sunt sterpi
și ochii mei la fel
și ei sunt stinși și uscați
și degetele mâinii stângi
degetele care te-au mângâiat
cu atâta dor în somn
și ele s-au uscat
și s-au fărâmițat
și s-au făcut totuna
cu țărâna
și cu uitarea
și și am oftat