Întunericul din Pic

aș putea să-mi imaginez
o fortăreață
înconjurată de un șanț plin de flegme
și unde multe nunți se vor întâmpla
fiecare cu întunericul lor
nuntașii se vor ascunde în mine
și le voi simți durerea și focul
din carne din oase din sânge
într-un târziu vor flutura
și se vor preface în îngeri

îmi închipuiam
că va veni timpul când
voi putea schimba în profit
întunericul pe lumină
și că voi străluci de unul singur
în isteria ce mă va cuprinde
și unde îmi voi tăia venele
apoi
cu sângele gâlgâind din braț
voi râde în hohote voi plânge

câtă suferință poate duce Pic cu el
se minunau vecinii

știu doar că visam cum voi lumina
așa cum luminează luna pământul și apele și cerul
și vântul să-mi tot șușotească încă mai sunt

Categorii

Lasă un răspuns