Category Archives: Poezie

  • Sângele meu orb orfism

    0 Comments

    (mic discurs parşiv despre metempsihoză şi nelinişti)

    în visul meu
    roțile camioanelor kaki
    devorau asfaltul ca niște șobolani
    cu dinți de oțel
    mă ridicam de sub blocuri
    cu mâinile fremătând febril a libertate
    şi înfloream de fiecare dată
    când atingeam cu ochii cerul aflat la prepubertate
    tu îmi spuneai că visezi la fel
    doar camioanele aveau altă culoare
    la tine erau roz

    cineva misterios îmi (Citește mai departe)

  • Despre revoluție și roți

    0 Comments

    răpăiau gloanțele pe acoperiș rap-rap
    și lăcrimau fără rost țiglele sparte
    cică în stradă ploua cu libertate
    nici vorbă
    doar simulatoarele de moarte
    înfiorau în întuneric reci șoapte șoapte

    trei elicoptere aruncau cu răvașe
    în dunăre la ostrov
    bâldâbâc strigau peștii în cor
    atunci am înțeles că poate
    e nevoie de mine
    sau doar de încă un mort
    pe lista citită pe post
    – mureau … (Citește mai departe)

  • Autobuzele dormeau obosite

    0 Comments


    mai mult ca sigur orașul ăsta presimte ceva
    și-a închis porțile și-a oprit fumul
    a dat drumul la câini
    și s-a făcut târziu a noapte
    autobuzele deja dormeau obosite în autogara
    de lângă fabrica veche de betoane
    iar gândacii cu crestele de un roșu banal
    se ridicau plini de ciment din gurile știrbe de canal

    acum nimeni nu mai are curajul să miște
    să respire … (Citește mai departe)

  • Limuzine cu părul bălai

    0 Comments

    ce vuiet și câtă teroare vine din munți
    se aud scrâșnete de roți
    dinspre duzi
    apoi apar limuzinele verzi în dungi
    cu uși batante și părul bălai
    e atâta hărmălaie în alai
    încât treci strada doar ca s-o treci
    și un zâmbet îți zboară discret
    pe la subsuoara în alb violet

    există în tine săpată adânc
    o furie ce clocotește îndelung
    o fărâmă de aripă … (Citește mai departe)

  • Eu îți spuneam

    0 Comments

    eu îți spuneam că am prins duhul drumului
    era undeva în câmpie călărea vântul
    și că l-am legat de borne cu ațe și șnururi
    și te poți rostogoli în voie
    poți să te dai toată ziua de-a dura
    roată chinuită de vulcanizatori
    cu acupunctura
    roată rămasă borțoasă după un viol
    făcut de un logoped frivol
    cu bască cu bretele chef și mustață

    cineva ți-a suspendat … (Citește mai departe)

  • Rutină

    0 Comments

    să te lovești bezmetic ca fluturii de lună
    fără niciun scop prinși în efectul de pendulă
    ca insectele din capcana luminii de bec
    viața noastră avea un singur anotimp
    și o singură noapte și nimeni nu știa de ce
    apoi ne-am plictisit să mai întrebăm
    așa că ne turnam vin în borcane de sticlă
    și povesteam
    ce am fi vrut să ni se fi întâmplat… (Citește mai departe)

  • Recul

    0 Comments

    de un timp
    mă locuiesc doar pe dinăuntru
    pe dinafară sunt gol pușcă
    port doar o pâlnie de tablă pe cap
    și sandale din pânză

    din când în când
    îți scriu o scrisoare
    alteori un poem
    și atunci mă apuc
    cu mâinile de cer
    și mă dau huța huţa-huţa
    sau smulg știrul
    crescut stingher
    pe coapsa mea stângă
    frumos încrustată
    cu fire subțiri din sticlă … (Citește mai departe)

  • Controversă

    0 Comments

    cum îți spuneam
    mai tot timpul îngerii mi-au râs în nas
    s-au urinat din înaltul lor
    peste ochii abia luminați
    mai bine deschide-mi fereastra albă la cer
    să-mi închipui că zbor înalt
    în golul uitat dintre stele

    altfel îmi petreceam mai tot timpul
    recitând poemul lui Dinescu
    „Mic descântec pentru femeia mâncată de ploaie”
    sau poezii de-ale lui Bukowski
    bolovănoase frivole și amare
    până reușeam … (Citește mai departe)

  • Într-o zi de treișpe fatalitatea din fiecare zi

    0 Comments

    (se pare că fiecare avem o zi de 13 într-o marți nefastă)

    spune-mi cum de nu ai obosit
    să umbli cu inima în brațe
    bolborosind cuvinte neștiute
    ori alunecând de-a lungul străzii
    lovită cu pietre de bărbați
    cu baston și îmbrăcați în negru?

    Îmi aduc aminte că într-o zi de treișpe
    ți-a spus că te iubesc
    că îți voi întinde
    covoare de flori sub pași… (Citește mai departe)